Fără îndoială, iată două mari vedete de la Hollywood care pot concura pentru “pole positionâ€Â?: Arnold Schwarzenegger, fost culturist de origine austriacă, şi Sylvester Stallone, un puşti din Philadelphia, cu descendenţă italiană. Schwarzenegger şi-a început cariera ca un celebru culturist care a câştigat de mai multe ori titlurile de Mr. World şi Mr. Universe. El s-a orientat apoi spre actorie şi a dat marea lovitură cu rolul principal din Conan the Barbarian. Rolul unui gladiator musculos era parcă anume conceput pentru el, aşa că Schwarzenegger a rămas credincios stilului său. A devenit celebru la nivel mondial după hit-ul de box-office Terminator, care i-a permis să ceară onorarii de 25 milioane USD de film.
Au urmat multe filme blockbuster, câteva comedii de succes, dar Arnold rămânea limitat la imaginea sa de trup musculos, fără prea multă minte. Puternicul său accent austriac contribuia o dată în plus la consolidarea acestei prejudecăţi, pe care nici măcar dipoloma obţinută în marketing nu prea reuşea să o spulbere. De fapt, adevărul este că el şi-a câştigat primul milion de dolari nu ca actor, ci pe piaţa proprietăţilor. S-a căsătorit cu Maria Shriver, verişoara Preşedintelui Kennedy, alianţă care i-a oferit accesul în eşaloanele superioare ale societăţii americane, astfel încât acum face parte din elita Hollywood-ului.
Sylvester Stallone a ştiut de la o vârstă foarte fragedă că îşi dorea să devină actor, însă o paralizie facială parţială i-a redus drastic şansele de a-şi găsi un rol. Ca urmare, a început să scrie el însuşi scenarii, şi a creat “Rockyâ€Â?, povestea boxeurului Balboa, al cărui rol l-a jucat el însuşi. Producţia cu buget scăzut a fost un succes senzaţional de box office în 1976, şi a câştigat trei premii Oscar. Trilogia “Ramboâ€Â?, care s-a bucurat de un succes la fel de răsunător, i-a asigurat lui Stallone o poziţie puternică de erou al filmelor de acţiune, plasându-l deci alături de cel mai mare rival al său, Schwarzenegger.
Nici imaginea lui Stallone nu este fidelă realităţii. Actorul are un IQ de 141, deci cu greu s-ar putea spune că este doar un trup plin de muşchi, dar lipsit de minte. Laureatul premiului Oscar este şi un mare iubitor şi colecţionar de artă, un pictor ale cărui lucrări se vând cu până la 60 000 USD. De asemenea, este membru al Comisiei de Stat pentru Artă.
ÃŽmpreună cu Bruce Willis, cei doi actori au fondat lanţul de restaurante “Planet Hollywoodâ€Â?, din care Schwarzenegger s-a retras când afacerea a devenit deficitară. Pentru moment, s-ar spune că Schwarzenegger este cel care câştigă cursa. Pe data de 7 octombrie 2003 a fost ales Guvernator al Statului Florida şi se pare că numai faptul că nu este american prin naştere (a primit cetăţenia americană în anul 1983) îl împiedică să candideze la preşedinţia SUA.
Abia aşteptăm să vedem care va fi următoarea mişcare a lui Stallone...
Până în ziua de azi, cea mai mare rivalitate din lumea curselor de Formula Unu rămâne cea dintre Alain Prost şi Ayrton Senna. Ambii piloţi de Formula Unu au schimbat istoria, nu numai prin fantasticele lor realizări pe pista de curse, dar şi prin această duşmănie în plan personal. Alain Prost a fost poreclit “Profesorulâ€Â? pe toată durata carierei sale din Formula Unu. Francezul acţiona întotdeauna raţional, controlat, cântărindu-şi atent fiecare mişcare - iar metoda s-a dovedit a avea succes. Şi-a sărbătorit primele victorii încă din anul 1973, în campionatul de carting pentru junior. Prin Formula Renault şi Formula 3, Prost a ajuns apoi în anul 1980 în lumea curselor de Formula Unu. ÃŽntre 1980 şi 1993 a obţinut mai multe victorii pentru diferite echipe: 51 victorii de Grand-Prix şi 4 titluri de campion mondial.
Ayrton Senna şi-a făcut şi el debutul destul de devreme. După câteva victorii în cursele de carting, la sfârşitul anilor 1970, brazilianul a concurat în Formula Ford şi Formula 3 până în 1985. Ca pilot de Formula Unu, s-a bucurat de un succes şi mai răsunător. ÃŽn mai puţin de zece ani, Senna a ajuns unul dintre cei mai de succes piloţi de curse ai tuturor timpurilor, cu 161 starturi în cursele de Grand-Prix, 65 de plecări din pole position şi trei titluri de campion mondial. Tânărul şi înflăcăratul Senna, pentru care nu conta nimic altceva decât victoria, era acum unul dintre cei mai hotărâţi rivali ai marelui pilot Prost.
Duelul a căpătat o notă personală, în special după ce Senna şi Prost au devenit colegi de echipă la McLaren. Acum conta fiecare punct. Fiecare victorie trebuia să îi demonstreze celuilalt cine era cel mai bun. ÃŽn anul 1994 însă, duelul care continua şi dincolo de pista de curse, s-a încheiat brutal. ÃŽn cursa de la Imola, pe data de 1 Mai, Ayrton Senna a intrat în coliziune cu un zid de beton în curba Tamburello, cu o viteză de aproximativ 320 km/h. Rănile provocate în urma impactului s-au dovedit fatale, pilotul încetând din viaţă după numai câteva ore.
